Ce este inteligenta emotionala

Ce este inteligența emoțională – o definiție științifică

Ce este inteligența emoțională – o definiție științifică

Conceputul de inteligență emoțională a devenit cunoscut publicului larg odată cu cartea lui Daniel Goleman, apărută în anul 1995 și numită chiar așa: ”Inteligența emoțională”. Cartea a făcut vâlvă la vremea ei, iar Daniel Goleman, psiholog și jurnalist, a continuat popularizarea conceputului prin publicarea mai multor lucrări pe aceeași temă.

Probabil însă că e mai puțin cunoscut faptul că termenul de inteligență emoțională exista deja în cercurile științifice, baza teoretică pentru studiul inteligenței emoționale fiind stabilită încă din 1990, de către psihologii John D. Mayer și Peter Salovey. Ei au conturat un prim model al inteligenței emoționale – definită ca un set de abilități, iar mai târziu li s-a alăturat psihologul David Caruso și împreună au creat ceea ce astăzi este cunoscut ca modelul  inteligenței emoționale Mayer-Salovey-Caruso sau modelul celor 4 ramuri (four-branch). Vom vedea în continuare ce înseamnă aceste  4 ”ramuri”.

Definiția inteligenței emoționale

Potrivit acestui model, inteligența emoțională este definită ca o abilitate de a percepe cu acuratețe emoțiile existente în sine și în ceilalți, de a utiliza emoțiile pentru a direcționa și facilita gândirea, de a înțelege sensul emoțiilor și de a le putea gestiona și regla – în sine, dar și la ceilalți. Este o definiție complexă, pe care o vom desfășura pe cele 4  dimensiuni (ramuri) ale modelului. Inteligența emoțională constă din mai multe tipuri de abilități care se împart astfel:

  1. Percepția emoțiilor – implică recunoașterea semnalelor emoționale în expresiile faciale, tonul vocii, gesturi și chiar în artă și muzică. Este fundamentul inteligenței emoționale, permițându-ne să interpretăm corect starea emoțională a celor din jurul nostru și să răspundem adecvat. De exemplu, putem ghici cu ușurință pe fața cuiva dacă este bucuros sau trist, dacă îi este frică sau este mânios. Puteți găsi în site-ul nostru un articol pe acest subiect: Comunicarea emoțiilor prin expresiile faciale
  2. Utilizarea emoțiilor pentru a facilita gândirea – se referă la abilitatea emoțiilor de a  influența sau orienta procesele noastre cognitive. Emoțiile nu doar colorează experiențele noastre, dar pot juca un rol crucial în luarea deciziilor și în creativitate. În primul rând, prin mecanismul atenției; emoțiile ne ajută să ne gândim mai întâi la ce este mai important pentru noi. De asemenea, anumite emoții, în special cele pozitive, ne pot ajuta să fim mai creativi.
  3. Înțelegerea emoțiilor – este abilitatea de a discerne între diferite emoții și de a înțelege traiectoriile complexe pe care acestea le pot urma, precum și modul în care se combină și influențează reciproc. Rar întâlnim în viața de zi cu zi, în contextele sociale, situații în care să putem detecta emoții în stare pură, ci cel mai adesea trecem rapid dintr-o stare în alta, iar emoțiile noastre sunt de cele mai multe ori amestecate, putem simți în același timp mai multe emoții deodată.  Și cu siguranță că unii dintre noi știu să navigheze mai eficient pe mările emoționale învolburate ale interacțiunilor sociale.
  4. Gestionarea și reglarea emoțiilor – se referă la abilitatea de a influența propriile stări emoționale și pe ale altora. Aceasta implică gestionarea emoțiilor într-un mod sănătos, ce ne permite să ne adaptăm cu succes la mediul înconjurător. E despre cum știm să ne calmăm după o situație stresantă, sau cum putem liniști pe cineva care este anxios ori supărat. Sau despre cum știm să rămânem deschiși la emoțiile noastre, să nu le blocăm, chiar dacă ele sunt negative, iar tendința naturală ar fi să le facem ”uitate”.

Acestea sunt cele 4 dimensiuni ale inteligenței emoționale. În baza lor și a modelului a fost construit un test care măsoară nivelul inteligenței emoționale și cercetările au arătat că există diferențe semnificative între oameni în ce privește scorul pe care-l obțin la acest test. Rezultatele obținute la acest test corelează pozitiv cu rezultate obținute la teste ce măsoară succesul la locul de muncă, competențele sociale sau empatia.

Un om considerat inteligent emoțional poate, mai  bine decât alții, să perceapă emoții, să le folosească în gândire, să le înțeleagă și le gestioneze adecvat.

De ce avem nevoie de inteligența emoțională?

Cu siguranță că succesul de care s-a bucurat  la public cartea lui Daniel Goleman, ”Inteligența Emoțională”, a fost posibil datorită unei nevoi în societate de a recunoaște importanța pe care o au emoțiile în viața noastră. Tradiția noastră de gândire a fost să considerăm  emoțiile mai degrabă un factor perturbator al gândirii raționale, ceva care ne întunecă judecata și ne face să luăm decizii greșite.

Conceptul de inteligență emoțională încearcă să armonizeze rațiunea cu emoțiile și să arate importanța cunoașterii și gestionării emoțiilor în viața de zi cu zi, rolul pe care îl joacă acestea în a avea succes în plan personal și profesional. Probabil cu toții știm pe cineva care, deși la un test de inteligență logico-matematică ar lua probabil un scor foarte mare, nu reușește să se descurce deloc în relațiile cu ceilalți, acolo unde tactul și gândirea intuitivă bazată pe emoții sunt mult mai importante.

Putem îmbunătăți inteligența emoțională?

E cert că inteligența emoțională este parțial determinată de factori genetici, dar la fel de adevărat e că, spre deosebire de alte tipuri de inteligență, ea poate fi îmbunătățită semnificativ. De altfel, există multe programe care pretind că pot cu mare ușurință să realizeze aceasta, garantând apoi succes pe toate planurile. În ce ne privește, suntem mai rezervați. Nu că nu poate fi îmbunătățită, doar că, din perspectiva unei abordări științifice a inteligenței emoționale, lucrurile sunt mai greu de realizat și durează mai mult.

Vom căuta, în articole viitoare, să adâncim explorarea conceputului de inteligență emoțională, rolul pe care  aceasta îl joacă în viața noastră, precum și modalitățile de a o dezvolta.

Ne străduim să creăm pe acest site articole cu conținut de calitate, pentru a sensibiliza lumea în legătură cu proiectele și activitățile noastre. Dacă vrei să ajuți Asociația Sănătate Prin Arte, o poți face în două feluri: donând – unele donații nu implică costuri financiare, ci doar timp și un pic de răbdare și, la fel de important, popularizând cauza noastră – dând share pe una din rețelele de socializare (vezi butoanele de share de mai jos). Mulțumim! 🙏

 

Ți-a plăcut articolul? Atunci abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom anunța când vor apărea noi articole.

Sanatate Prin Arte - Contagiunea Emotionala

Contagiunea emoțională

Contagiunea emoțională

Nu ți s-a întâmplat ca în preajma cuiva să te simți brusc mai vioi, mai energic? Sau dimpotrivă, să te simți deprimat, anxios? Chiar dacă persoana respectivă nu ți-a zis nimic care să determine emoția respectivă?

În acest caz, e foarte posibil să fi fost afectat de contagiunea emoțională. Contagiunea emoțională este procesul prin care, inconștient, suntem afectați de emoțiile celor din jur. Avem abilitatea de a ”capta” emoțiile care ne înconjoară,  lăsându-ne afectați de ele, fie că sunt pozitive sau negative. Citește mai mult

Sănătate Prin Arte - Muzica și emoțiile

Muzica și emoțiile

Muzica și emoțiile

Chiar dacă nu ne-am pus problema în mod explicit, cu toții știm că există o legătură între muzică și stările noastre afective. Ascultăm muzică pentru că ne transmite ceva, iar acel ceva naște în noi emoții, unele plăcute, altele mai puțin plăcute, dar în orice caz muzica nu ne lasă indiferenți. Altfel, de ce am mai asculta-o?

Oamenii de știință au încercat să determine care sunt emoțiile pe care le transmite muzica; s-au făcut studii, experimente, s-au emis tot felul de ipoteze, dar nu există un răspuns definitiv și cel mai probabil nici nu va putea să existe. Știința încearcă să fie obiectivă, adevărurile ei vor să fie aceleași pentru toți, dar muzica se adresează însă tocmai subiectivității noastre. Dacă punem doi oameni să asculte o piesă muzicală, trăirile și interpretările pe care le vor da asupra  a ceea ce au simțit nu vor fi niciodată identice. Receptarea muzicii depinde de vârstă, educație, cultura în care te naști și, nu în ultimul rând, de temperamentul fiecăruia. Citește mai mult