Arhiva tag-ul pentru: muzica

Muzica-si-Inteligenta-Artificiala 3

Poate crea inteligența artificială muzică?

Poate crea inteligența artificială muzică?

Odată cu lansarea ChatGPT, în toamna anului 2022, interesul publicului pentru inteligența artificială a crescut  brusc și la fel și numărul aplicațiilor care se bazează pe aceasta. ChatGPT este un model de inteligență artificială dezvoltat de către compania OpenAI, specializat în generarea și înțelegerea limbajului natural. Practic, îl poți întreba orice, iar el îți va răspunde și în general va răspunde bine, fiindcă o fost ”antrenat” să ofere răspunsuri pe o vastă cantitate de informație – cam tot ce s-a scris pe internet până acum.

Și pentru crearea de muzică au început să apară tot felul de aplicații care pot genera muzică instrumental-vocală, pornind de la niște indicații scrise. La fel ca în ChatGPT, creezi un ”prompt” prin care dai indicații aplicației ce fel de muzică să-ți creeze. Am vrut să testăm și noi genul acesta de aplicații, ca să vedem ce poate face, iar în continuare vă vom arăta ce a rezultat.

Mai întâi, am dorit să creăm niște versuri pentru un cântec dedicat asociației noastre, ”Sănătate Prin Arte”. Pentru asta, am scris în ChatGPT textul de prezentare a asociației (cel din pagina principală a site-ului) și l-am rugat ca în baza lui să ne creeze o strofă și un refren. A produs asta:

Versurile unui cântec pentru Asociația Sănătate Prin Arte

Strofă

Într-o lume plină de culoare,
Unde arta vindecă orice suflet mare,
Copiii tipici și atipici se adună,
Prin joc și zâmbet, inima-și îngână.

Refren

Sănătate prin arte, visele devin reale,
Emoțiile zboară, prind forme ideale.
Prin muzică, pictură, dans și poezie,
Fiecare copil găsește armonie.

Odată ce am avut versurile, am accesat două aplicații  – Suno și Udio, aplicații care permit în mod gratuit generarea de muzică cu ajutorul inteligenței artificiale. Generarea funcționează la modul următor: introduci versurile (dacă le ai, dacă nu, ți le poate genera chiar aplicația) iar apoi scrii ce gen de muzică dorești (rock, pop, romantic etc).  Se va crea o melodie care va suna ca un produs finit, cu voce și acompaniament.

Interfața unei astfel de aplicații arată precum în imaginea de mai jos:

Sanatate Prin Arte- Generare muzică cu Inteligența Artificială

Așadar, având versurile am început să testăm pe mai multe genuri de muzică.

Am dat o comandă prin care să se creeze imnul asociație noastre în stilul rock.

Ni s-a părut că s-a descurcat destul de bine. Apoi, am optat pentru ceva în stilul pop.

Am zis să vedem cum sună versurile astea și pe un rap.

Și am încercat și genul country.

 

Chiar dacă melodiile ascultate nu sunt capodopere și putem descoperi greșeli, nu putem să nu ne minunăm și poate să ne și îngrijorăm de ce poate realiza acum inteligența artificială și în domeniul muzical, mai ales că suntem abia la început. Și  revenind la întrebarea dacă inteligența artificială poate crea sau nu muzică, răspunsul este: da și nu.

Da, dacă privim crearea muzicii ca un proces formal, care se supune unor anumite reguli. Generarea muzicii cu inteligența artificială  implică utilizarea  unor algoritmi de învățare automată ce sunt antrenați pe seturi de date uriașe, care includ mii de piese muzicale. Prin analiza acestor date, algoritmii învață structuri muzicale, modelele ritmice și armonice, și apoi pot să producă noi compoziții care respectă un anume tipar. De aceea inteligența artificială poate crea piese muzicale în diferite stiluri muzicale.

Nu, dacă ne gândim la ce este în esență muzica, anume un act de comunicare izvorât din trăirile sufletești ale unui artist, dintr-o intenție de a spune ceva într-un anume fel. Softurile nu pot avea intenții, dorințe, vise, regrete, speranțe. Cel puțin, nu încă.

Inteligența artificială și viitorul muzicii

Indiferent de cum va afecta inteligența artificială muzica, sigur este că  o va afecta. Va deveni probabil mult mai ușor să creăm muzică ”generică”, de larg consum, fără a avea cunoștințe muzicale de specialitate. Muzică pentru publicitate, pentru unele evenimente, genul de muzică care nu are nevoie să aibă o amprentă foarte personală.

Cei care vor dori să învețe muzică probabil vor avea parte de ”profesori” virtuali înzestrați cu toate cunoștințele, costul de a fi instruit și a ”intra” în industria muzicală va fi semnificativ micșorat. Industria muzicală în sine probabil va fi cea mai afectată, pentru că se pune problema drepturilor de autor. În ce măsură un cântec creat cu inteligența artificială poate avea drepturi de autor, poate fi monetizat?  Și ce te faci dacă el seamănă foarte mult cu ceva care a mai fost creat? E un viitor tulbure.

Dar, tot ca o posibilă consecință, vom aprecia mai mult evenimentele ”live”, concertele  în care artiștii adevărați știu să creeze acea conexiune magică cu publicul, cântând din adâncul inimii, de acolo de unde algoritmii nu au reușit încă să ajungă.

Încercăm să creăm pe acest site articole cu conținut de calitate, pentru a sensibiliza lumea în legătură cu proiectele și activitățile noastre. Dacă vrei să ajuți Asociația Sănătate Prin Arte, o poți face în două feluri: donând – unele donații nu implică costuri financiare, ci doar timp și un pic de răbdare (de exemplu, prin Formularul 230) și, la fel de important, popularizând cauza noastră, dând share pe una din rețelele de socializare – vezi butoanele de share de mai jos.  Mulțumim! 🙏

Vreau să ajut

 

Ți-a plăcut articolul? Atunci abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom anunța când vor apărea noi articole.

Sanatate-prin-arte-muzica-limbaj-mamici

Muzica și limbajul mămicilor

Muzica și limbajul mămicilor

Multă lume crede că un copil învață să fie muzical atunci când merge la grădiniță, la școală sau poate atunci când ia prima lecție de pian. Dar, de fapt, copilul nostru învață să fie muzical încă din clipa în care se naște.

Și cum învață bebelușul să fie muzical? Prin interacțiune cu mama lui. Studiile științifice au arătat că noi, mămicile, atunci când vorbim cu  bebelușii noștri, nu folosim același limbaj pe care îl folosim cu adulții sau cu copiii mai mari. E drept, nu era nevoie să se facă studii, noi știam deja. Citește mai mult

Sanatate prin arte - Trainer Angelica Baciu

De ce am înființat asociația ”Sănătate Prin Arte”

De ce am înființat asociația ”Sănătate Prin Arte”

S-a întâmplat în urmă cu 10 ani, la Liceul Special Regina Maria. Copii cu deficiențe de vedere. Unii cu afecțiuni mai grave, unii cu afecțiuni extrem de grave.

Eram acolo pentru a implementa un proiect, un vis al maestrului Marin Constantin, fondatorul Corului Național de Cameră Madrigal, în care sunt artist liric de mai bine de 20 de ani. Un vis ce, foarte curând, prin dirijorul Ion Marin, avea să devină Programul Național Cantus Mundi, program de integrare socială a copiilor prin muzica corală.

Eram printre ei. Vorbeam, povesteam despre ceea ce aveam să facem împreună, cântam…și o fetiță mă privea, fără să clipească, direct în ochi. Așa am simțit. Știam că are deficiențe de vedere, dar nu mi-am imaginat câtuși de puțin că Olguța (așa o cheamă pe minunea aceea ce a dovedit a avea o voce de înger!)…nu vedea deloc!
Mă simțea. Citește mai mult

Sanatate Prin Arte - Intervalele muzicale

Intervalele muzicale

Intervalele muzicale

Intervalele muzicale reprezintă diferența de înălțime între două sunete. Ascultă, te rog, cu atenție clipul audio de mai jos:

Ai auzit 5 sunete. După ce ai auzit primul sunet, al doilea a fost mai înalt, apoi al treilea mai jos, apoi al patrulea și mai jos, ca în final înălțimea să crească ușor la al cincilea sunet. Așadar unele sunete sunt mai înalte (acute), altele mai joase (grave), iar atunci  când sunetele se succed într-o melodie așa cum ai auzit mai devreme, chiar aceste diferențe de înălțime generează intervalele muzicale.

Intervalele muzicale nu sunt generate arbitrar, ci există anumite raporturi matematice bine definite între aceste diferențe de înălțime ale sunetelor (la nivel fizic vorbim despre frecvențele sunetului, vezi și articolul despre Sunetul muzical). Citește mai mult

Sunetul muzical

Sunetul muzical

Pentru a înțelege ce este sunetul muzical trebuie mai întâi să înțelegem ce este sunetul. Sunetul poate fi definit din două perspective: una privește percepția noastră prin intermediul organului auditiv (urechea), iar cealaltă privește sunetul ca fenomen fizic. Din punct de vedere al percepției, sunetul este tot ceea ce putem auzi: cântecul păsărelelor, zgomotul mașinilor, bătăile nervoase în calorifer ale vecinului de dedesubt sau vocea mamei când ne strigă la masă să mâncăm acel minunat brocoli, care nu are absolut niciun gust.

Din punct de vedere fizic, sunetul este vibrația unor corpuri elastice care generează unde acustice ce se propagă prin diverse materiale – aer, apă, metal etc. La nivel perceptiv însă, noi nu putem sesiza toate vibrațiile, ci doar pe cele care au o anumită frecvență (viteză de vibrație). Frecvența se măsoară în hertzi (Hz) și reprezintă numărul de vibrații pe secundă. Urechea umană percepe sunetele cu frecvența între 20 Hz și 20 Khz, însă această percepție variază de la specie la specie. De pildă, pisicile pot auzi sunetele cu frecvență în intervalul 45 Hz – 64 Khz, ariciul aude în intervalul 250 Hz – 45 Khz, iar dacă vrem să compunem vreodată muzică pentru șoricei, va trebui să generăm niște sunete foarte înalte, fiindcă ei aud în intervalul 1000 Hz – 91 Khz.

Sunetul muzical este un tip special de sunet, un sunet care își menține frecvența constantă suficient de mult timp cât pentru a o putea identifica și eventual reproduce (cu vocea sau cu un instrument muzical). Din acest punct de vedere, putem împărți sunetele în sunete muzicale și zgomote. La nivel auditiv diferența e destul de clară.

Acesta este un sunet muzical –  ”Do” (frecvență de 261,64 Hz):

În principiu, orice ființă umană poate reproduce cu vocea acest sunet, indiferent de talentul muzical.

Acesta este însă un zgomot de drujbă (fierăstrău electric):

Dacă ai reușit să reproduci vocal acest zgomot, ai sincerele mele felicitări.

Calitățile sunetului muzical

Acum, că am definit ce este sunetul muzical, ne vom referi la calitățile acestuia, care sunt în număr de patru: înălțime, durată, intensitate și timbru. E important să cunoaștem aceste calități, fiindcă muzica nu este altceva decât o permanentă variație în timp a calităților sunetelor muzicale.

Înălțimea sunetului muzical

Am discutat deja despre faptul că urechea umană nu poate percepe sunetele decât într-un anumit interval de frecvențe. Modul în care percepem frecvența sunetului la nivelul auditiv este cel care ne face să calificăm sunetele  muzicale ca  fiind mai acute (frecvențe ridicate) sau mai grave (frecvențe scăzute).

În clipul audio de mai jos sunt mai multe sunete muzicale produse de același instrument, care încep prin a fi grave, apoi devin din ce în ce mai acute.

 

Durata sunetului muzical

Orice sunet muzical are o anumită durată în timp, măsurată între momentul în care începem să auzim sunetul și cel în care nu-l mai percepem. Timpul poate fi măsurat ca timp absolut (în secunde sau milisecunde). Mai important, timpul se poate măsura din punct de vedere muzical. O anumită durată de timp se ia ca referință, iar celelalte se construiesc  prin multiplicarea sau divizarea acestei durate.

În exemplul următor avem același sunet cu durate de timp care descresc (se înjumătățesc). Inițial, va fi sunetul de referință ca durată (x), apoi un sunet de 4 ori mai lung (4x), urmat de un sunet de două ori mai lung (2x), apoi sunetul de referință (x) și după aceea un sunet de două ori mai scurt (x/2) și de patru ori mai scurt (x/4).

Durata sunetului muzical este condiționată și de tipul de instrument muzical. Există instrumente care pot genera un sunet continuu pentru un timp indefinit (de ex. vioara sau orga) și instrumente care nu pot genera un astfel de sunet (chitara, pianul). Vocea omenească face parte din a doua categorie, pentru că trebuie să mai și respirăm din când în când.

Intensitatea sunetului muzical

Există sunete care se aud mai puternic sau mai slab și aceste diferențe sunt cele care definesc intensitatea sunetului. În muzică, intensitatea este un mijloc expresiv foarte important, fiindcă există o legătură directă între aceasta și ce vrea să transmită un pasaj muzical. De exemplu, un cântec de leagăn cântat de o mămică nu va suna niciodată la fel de tare ca o melodie a unei trupe de heavy metal.

În exemplul de mai jos avem sunetul ”La” (cu frecvența de 440 Hz) la diverse nivele de intensitate:

Timbrul sunetului muzical

Timbrul muzical este poate calitatea cea mai fascinantă a sunetului muzical.  Un sunet, generat de orice instrument muzical, conține nu doar frecvența care determină înălțimea sunetului (și care se numește fundamentala), ci și alte frecvențe, numite armonice. Aceste armonice variază ca intensitate de la un instrument muzical la altul și de aceea putem deosebi, de pildă, sunetul unei viori de cel al unei trompete, chiar dacă ele produc sunete cu aceeași înălțime. Și tot de aceea, nu există două voci exact la fel, cel mult asemănătoare. În ecuația producerii unui timbru muzical intră și zgomotul caracteristic fiecărui instrument, zgomot ce apare când generăm sunetul (de ex. frecarea arcușului pe coardele viorii sau ciupirea corzilor unei chitare). Mai mult, armonicele variază pe durata producerii sunetului, dar și în funcție de înălțime și intensitate. Finalmente, rezultă un sunet care este unic și care face ca fiecare instrument muzical să aibă o personalitate proprie.

În clipul audio de mai jos avem sunetul  ”Do” (261,64 Hz) generat electronic, fără armonice, iar apoi același sunet, produs de 7 instrumente muzicale diferite.

Caracteristicile timbrale ale instrumentelor muzicale sunt hotărâtoare atunci când un compozitor dorește să dea viață ”gândului” muzical. Iar unele instrumente sunt chiar definitorii pentru un gen muzical, pentru o anumită epocă sau cultură. În videoclipul de mai jos este o  scurtă scenă din filmul ”Pădureanca”, în care regretatul actor Șerban Ionescu (personajul Șofron în film) cântă la drâmbă și dansează.

 

Cunoști intervalele muzicale? Vrei să-ți testezi abilitățile? Încearcă testul Recunoaște intervalele muzicale!

Ne străduim să creăm pe acest site articole cu conținut de calitate, pentru a sensibiliza lumea în legătură cu proiectele și activitățile noastre. Dacă vrei să ajuți Asociația Sănătate Prin Arte, o poți face în două feluri: donând – unele donații nu implică costuri financiare, ci doar timp și un pic de răbdare și, la fel de important, popularizând cauza noastră – dând share pe una din rețelele de socializare (vezi butoanele de share de mai jos). Mulțumim! 🙏

Vreau să ajut
Sănătate Prin Arte - Muzica și emoțiile

Muzica și emoțiile

Muzica și emoțiile

Chiar dacă nu ne-am pus problema în mod explicit, cu toții știm că există o legătură între muzică și stările noastre afective. Ascultăm muzică pentru că ne transmite ceva, iar acel ceva naște în noi emoții, unele plăcute, altele mai puțin plăcute, dar în orice caz muzica nu ne lasă indiferenți. Altfel, de ce am mai asculta-o?

Oamenii de știință au încercat să determine care sunt emoțiile pe care le transmite muzica; s-au făcut studii, experimente, s-au emis tot felul de ipoteze, dar nu există un răspuns definitiv și cel mai probabil nici nu va putea să existe. Știința încearcă să fie obiectivă, adevărurile ei vor să fie aceleași pentru toți, dar muzica se adresează însă tocmai subiectivității noastre. Dacă punem doi oameni să asculte o piesă muzicală, trăirile și interpretările pe care le vor da asupra  a ceea ce au simțit nu vor fi niciodată identice. Receptarea muzicii depinde de vârstă, educație, cultura în care te naști și, nu în ultimul rând, de temperamentul fiecăruia. Citește mai mult